Meditatie

13902151_913047685508311_1089189100_oUnii oameni apar in viata ta neașteptati dar la fel de repede te si fac sa ii uiți. Alții apar in viata ta si parca nu mai vrei sa le dai drumul. Altii trec temporar si dispar in umbra iar altii pur si simplu numai poti scapa de ei nici daca vrei. Fiecare are povestea lui. Fiecare ti-a lăsat un semn de amintire, fie ca au călcat cu bocancii peste sufletul tau curat, fie au încercat sa lege răni dar mai rau au facut, ori altii au încercat sa ti le panseze. Si te uiți la tine si iti spui ca tu nu mai ai oare nici un cuvânt de zis?

Însă, privești mai atent si iti zici ca numai ești ca si ieri. Ca oamenii te-au modelat si pe tine, in ciuda faptului ca ai fost tare si ti-ai spus ca nu le vei permite sa te schimbe .Te uiți la tine si realizezi ca, tu te-ai schimbat si ca si tu ai dezamăgit…
Te retragi in sufletul tau si te gândești daca se merita sa mai ai încredere in cel de lângă tine sau nu? Daca se merita sa te mai ridici si sa fi tu însuți ori sa lași pe altul sa o facă in locul tau. Stai si te miri ce usor au ajuns sa fie rostite cuvintele si te gândeai mereu ca omul in sine poate fi rau dar atunci cand ai de-a face cu el iti dai seama ca este de doua ori mai rau decat credeai ca este. Si te miri cum tu iti dai silința sa fi bun, sa fi cinstit si sa aperi cum poti si tu adevarul si vine unul si arunca doua cuvinte fara sa le gândească si cu zâmbetul pe buze pe deasupra. Dar realizezi apoi, ca multele cuvinte sunt spuse din frustrarea omului si ceea ce defapt este o lupta a lui si fiindcă numai alea le poarta in inima, atunci, alea le va da si la altii. Ca doar fiecare da ce are din inima lui.
Te pui si faci curat în tine si între oameni. Între relațiile cu cei din jurul tau. De curiozitate, mai in serios, le analizezi bine, pe toate părțile si trist înțelegi ca, deși ti-ai dori sa nu fie acesta adevarul, ai rămas tot cu mâini goale. Si gol esti si tu, la rândul tau pentru ca mereu uiți ca in om mai poti avea încredere dar încrederea totala trebuie pusă numai in Dumnezeu.
Iti dai seama ca părerea multora te-a schimbat si pe tine pentru ca ti-a fost teama sa nu fi respins, dar cand te uiți la ideile lor realizezi ca, defapt tu aveai mai multă dreptate. Stai si te gândești daca mai are rost sa iti mai fie teama mereu? Daca mai are rost sa pui părerea altora mereu mai presus de ale tale? Speranțe nu iti mai pui in ei, dar nici in tine nu mai ai curajul căci nu e nimeni care sa îți susțină punctul tau de vedere. Esti tu si cu tine. Dar e si Dumnezeu.

Acum ti-ai amintit ca nu esti singur. 😊

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s