Mai asteapta..

Din clipa in care speranta mi s-a stins de tot mi-ai soptit  usor: “asteapta”..

Mi-ai spus ca sa astept. Atat. M-ai lasat sa lupt cu mine si ai privit doar tacut atunci cand ma zbateam in inima plina de grijuri si ganduri fara sens, fara viitor si fara vreun sfarsit. Ai intanis o mana nevazuta si poate ca m-am prefacut ca nu o vad pentru ca, in incapatanarea mea am continuat sa ma zbat si inca pana la lacrimi. Si nimic mai mult.

Doar atat? Asteapta?

Astept. Am asteptat. Cu intrebari fara numar, cu comparatii si regrete. Ai privit spre mine din nou tacut ca sa ma lasi sa inteleg singura ceea ce aveai sa imi spotesti din nou: “Rabdare”..

Ai vrut de atatea ori ca sa ma duci pe stanca pe care nu o pot urca singura dar m-am izbit din plin de neputinta si nemultumire. Si iata-ma din nou asteptand. Cu rabdare si cu mai multa credinta. Prin rabdare ai reusit sa slefuesti in mine un caracter mai bland si mai placut care abia mai tarziu a inceput sa relfecteze mici farame din planul si lucrarea Ta.

Si mi-a placut ce am vazut.

Inteleg acum, ca ceea ce Tu ai inceput in mine nu poti lasa neterminat. Acum astept cu incredere desi, mult timp mi-a luat ca sa iubesc sa astept.

Acum vad ca si Tu sti sa astepti si ai asteptat. Ca si Tu ai avut si ai rabdare.

Cu mine!

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s